Excursieeee!!!!!

Excursie faină,oameni!De..dacă n-aţi venit..Am fost cu dna dirgintă şi cu alţi copii la Bran,la Sibiu,la Poiana Braşov(unde ne-am jucat cu zăpadă),la mânăstirea Sâmbăta….Am stat o seară la pensiune,ne-am distrat şi ne-am făcut prieteni noi..Copii,ţineţi minte să veniţi data viitoare..:P

Poezie cu câteva titluri de Bacovia..

E toamnă,stau singur
Şi plouă liniştit,
In parc nu mai e nimeni,
Iar tu…..tu ai murit.

E o dimineaţă sumbră
Şi-o doină se preumblă,
Din lira lui Orfeu..
Numai în gândul meu.

Poezie..creaţie proprie.;)

Imi plâng neliniştea în cimitir,
Lacrimi mă copleşesc…respir,
Mi-e gândul doar la noaptea fioroasă
In care vise groaznice adastă…

Visez că am murit.
Sunt singură pe-un zid,
Linţoliu frunze de stejar îmi sunt..
Şi mă trezesc plângând..

Incet prin cimitir mă plimb,
Ingrop nelinişti tremurând.
Parcă visez că am murit
Şi-s singură la mine-n gând.

Scrisoare către George Bacovia…temă pentru ora de Română..dar nu e corectată,aşă că nu ştiu cât e de corectă..decideţi voi..

Stăpân al mormântului,

Te caut prin ceaţă,prin ploaia biciuitoare,prin zăpada murdară. Peste tot în jurul meu e zăpadă impură şi copiii bolnăvicioşi nu mai au chef de joacă.Nu te găsesc nici la şcoală,prin lungile coridoare,nici în parcul solitar.
Odaia plină de ecouri adăposteşte temeri şi vise destrămate…sunt ale mele sau sunt ale tale?Pereţii umezi,trişti parcă sufocă spiritul…spirital meu sau spiritul tău?Versurile tale induc hipnoză,induc psihoză şi vreau să te găsesc ca să mă vindeci…Am o ultimă speranţă…La cimitir…Te aud strigând,un strigăt jalnic,disperat,dar amorul tău nu va veni.Te-a părăsit şi tu vei fi…un solitar.Coroanele scărţâie şi strigătul tău ,împreună cu ele sună ca un cântec jalnic,mortuar.Strigăt ce pare să nu se mai sfârşească…
Stai singur în cavou…Intensitatea lumii exterioare te copleşeşte.Amorul tău de plumb stă întors,iubita ta nu mai e cu tine într-o zi de decembre…Eşti singur,izolat de lume.De fapt eşti un prizonier..un prizonier al propriei tale minţi…un prizonier al mormântului…

Poezie scrisă de mine,dedicată colegilor mei născuţi în luna septembrie,octombrie sau noiembrie….

Zodii


Am pus în ,,Balanţă un ,,Scorpion” şi o ,,Fecioară”
Şi-am obţinut…..o pasăre rară.
M-am tot gândit şi răzgândit
Şi iată ce-am găsit:
Dacă ,,Balanţa” talgere n-avea,
In ,,Scorpion” se transforma.
Iară ,,Fecioara”-hei ce joc,
Un pic de echilibru ar fi avut pe loc.
Dar după ce m-am mai gândit
Concluzie nouă am născocit:
In orice zodie veţi fi voi,
Colegi cu mine la nevoi,
Să ne avem bine,nu să fim duşmani,
Aşa că închei cu un simplu:,,La mulţi ani!”.

Liceu-cimitir al tineretii mele...versuri proprii..:)

La cimitir am fost mai ieri,
Cu flori pe braţ,şi lumânări,
Şi la liceu cănd mă duceam
Aceeaşi stare eu aveam.
Al tinereţii mele cimitir,
Liceul…..of,ce chin!

Scriam,scriam rând după rând
Citeam-citeam,citeam plângând,
La tablă rareori ieşeam
Şi când m-apropiam….plângeam.
Al tinereţii mele cimitir,
Liceul….of,ce chin!